Amintiri din copilarie.

Nu de Ion Creanga :))

Am avut si eu o copilarie, odata, la vremea mea. O impart in doua perioade:
1.Copilaria de la oras
2.Copilaria de la tara

 Prima, a fost mai linistita... ca deh, eram "kinder".Imi amintesc doar scoala-acasa, acasa-scoala, fata blocului si vacantele pe la bunici.

Imi amintesc primele experiente la pescuit, cand imi daduse mie undita in mana, si ma trimitea la 10 metri de el, ca ii aruncam mereu peste unditele lui, si le incurcam :)). El prindea, punea in galeata, eu ma duceam sa vad ce a prins, si cand nu era atent( unu in plus sau in minus nu se observa)  bagam unul in buzunar, ma intorceam la locul meu. Atunci deveneam si eu pescar, ca puneam in ac  pestele deja prins, si ma laudam cu el.Bineinteles ca  taticu avea mereu replica pregatita " -E mort sau e chior? "

Scoala-acasa, acasa-scoala se cam repetau mereu.... era chiar o plictiseala. In afara de faptul ca  drumul il faceam pe jos, si ca mergeam mereu cu un alt coleg care statea la cateva blocuri departare. Ne mai opream pe la magazinul x ca sa cumparam viermi de gelatina, acadele cu titireze, dantura de vampir,mustati si sabii, mai o guma turbo, mai  una cu tatuaje, ( erau la moda pe vremea aia... mai ales cu Popeye) Intoarcerea de la scoala era mai linistita, invatam drumurile, scurtaturile,  cascam gura pe la magazine, mai cumparam  o punga de snacks-uri... cu sunca, cu branza, cu surprize ( mari noutati);  pufuletii colorati, si nu in ultimul rand, gumele alea rotunde si  colorate ( mai ales lamaie); imi amintesc ca odata gasisem pe la tata niste dinari,  si in loc de bani romanesti, bagam dinari (ca eram mai hotz ).Rupeam flori de prin toate gardurile, ca sa duc acasa. Joaca din fata si spatele  blocului era aia standard... ascunselea, chestii treburi, perioada de gornete, pocnitori din suruburi,ne mai aventuram pe la subsol-uri, si ne speria unu cu o masca de bau-bau.

In schimb, copilaria de la tara  a fost mult mai aventuroasa, si mai frumoasa :)).  La bunica-mea cand ma duceam, in vacantele de vara, parca era un paradis. Ne trimitea  sa  aducem merele cazute( de la vechea casa a strabunicii mele... pe care am prins-o si eu in viata); si la intoarcere sa adunam niste curpeni ,de pe linie( linia asta era ( inca este)  o sina de cale ferata, lunga... cateva sute de metri, care printr-un miracol, nu a putut fi furata :)) ) Numai ca, pe o parte si pe cealalta a liniei nu erau doar vii,  iar noi, 4 dracusori, nu ne puteam duce acasa cu mana in curpeni, asa ca ... unii pe o parte, altii pe alta;  care iesea cu poala de perla din butuci,care cu un brat de stiuleti in lapte, care cu cate 2-3 dovleci. Noroc ca ne intorceam mereu mai pe intuneric :D ca altfel, imi inchipui ce coceni luam pe spate, si ce bostani ne fugareau pe linie :)).
 Acasa era distractia dupa, cand faceam felinarele , cand ne ascundeam dupa poarta si speriam lumea  facand ca toate animalele:)). Cand intindeam cate o "lita" de cupru, din gard in gard, si ne injurau mosii care treceau calare pe bicicleta si ramaneau fara caciuli . Cand toti aveam masini de bolovan :)) sau din sarme :D. Cand faceam curse cu cercul de bicicleta, Cand ne intreceam... care se urca primul in fanarie sa vada daca s-a ouat gaina:)). Bine astea erau momentele cand stateam acasa, si erau putine.
In restul zilei eram cowboy adevarati..Like a boss(sau bou, depinde de situatie). Ne lipseau pistoalele, ca sa facem strage de lacuste si soparle; in rest nu ma vait. eram tari.Si se mai adunau  cate 3-4 din sat, care aveau tot atata dragoste de munca, ca si noi( noroc ca eram copii). Nu stiu daca  va puteti imagina, dar noi, 8 balauri cu 9 vaci,  faceam mai multa galagie decat o cireada intreaga :)). Cu cat eram mai multi, cu atat era mai multa distractie. Jucam "popa-prostu" cu 3 perechi de carti. "Macao" pe porunci,  pe o parte era distractiv; pe alta  parte mie nu prea mi-a convenit sa joc, ca erau toti niste banditi. Primul care termina dadea porunca  ultimului iesit; si ghici care era faza? aveai impresia ca is vorbiti toti. Cand castiga un baiat, si pierdea o fata, porunca era una .... ati gicit, pupaturi, chestii.. Numai la mine nu prea era asa. De dadeam eu porunca, nici o fata nu respecta.  iar daca mi se dadea o porunca ..... era o porunca  gen "adu-mi vaca, plimba ursu'";  eu jucam asa, de numar, ca sa  nu stau degeaba :))). Pana cand m-am prins de figura si ieseam mereu in mijloc, nici nu porunceam, dar nici nu executam. Jocurile erau multe, si distractive; si tot la fel de multe ori se intampla sa ne pierdem vacile, si  le cautam ca nebunii, ca de asta eram "caunboi" :D. Norocul nostru ca vacile aveau toate gps, altfel era belea.
 De multe ori  ne credeam Tarzan in parau, gaseam "liane" si  treceam paraul cu ajutorul lianelor, si ca sa fim Tarzani autentici mai si urlam ca turbatii. De multe ori la chemarea tarzaneasca ne raspundeau cainii, care ne auzeau din capatul satului, si unii lupi din  fundul padurii. In schimb era foarte distractiv, cand se intampla ca un tarzan, atarnat de liana, sa inceapa cu " auauauuuuu" sa continue cu "trosc-pleosc-buf" si sa termine cu " baga-mi-as ... in socu' ma-tii".. ca acei arbori "tropicali" care ar trebui sa tina liana( si pe tarzan atarnat),erau de soc uscat.
Mai gaseam cate o poiana de bureti cu un nume foarte interesant ".... calului" si ne bagam picioru-n ea, faceam intrecere care distruge mai multe scule.
Daca cumva dadea domnu sa ne iasa un prapadit de nuc in cale,fereasca sfantul. Noroc ca nu era  decat unu, si era al nimanui :)). In 5 minute nu mai ramanea o nuca, in schimb ramaneau numai frunze si coji de nuca verde.... pe jos; de ziceai ca a fost invazie de lacuste mancatoare de nuci. Asa putea sfarsi orice copac fructifer.
Bine-nteles ca noi mergeam cu "the cow" la pascut, in livada de visini, si cu cat urcai, se schimba copacul... pruni, meri, caisi. Banuiesc ca visinii ramasesera ai nimanui dupa moarte lu' nea Nicu; pt ca  celelalte livezi erau cu stapan, inchise cu garduri de sarma ghimpata, furci la vedere, cranii de vaci atarnate-n spalier,  cred ca aveau si curent .... Oricum, noi lacuste fiind, nu aveam probleme. Probleme aveam daca cumva ne "bunghia" paznicul( daca era), sau vre-un vecin spion; ca trebuia sa sarim gardurile fara sa le mai atingem.  Multe am mai lasat prin gardurile alea sarind...papuci, nadragi,tricouri. Pana la garduri eram regi.  In perioada cand se coceau visinele, eram toti niste maimutoi. Fara distinctie intre baiat si fata. Fiecare in copacul lui sau in cel mai rau caz pe "craca" proprie.Si mereu incepeam cu varful, ca acolo bate soarele, si is mai coapte. Mai o craca face poc, mai unu' cu craci-n sus; mai unul care inca dormea, si isi umplea poala de visine.... ca dupa 10 minute  sa  faca gem in poala( sau magiun... depinde ce vreti)
Cam asa se intampla si cand  ajungeam la prunele cu gat. Numai ca la pruni era mai  delicata situatia, si nu ne permiteam sa ne cocotam in pom, ca nu vedeam daca e paznicul in spatele nostru cu furca. Aveam noroc ca mai toti aveau sirena, daca auzeai injurand si blestemand,  stiai ca tre' sa o "tulesti", si cu viteza :)).
Mai speriam felete, ca le-am pus coarne de caradasca in sticla cu apa, si ca o sa aiba efect de viagra. Asa le faceam sa arunce sticla lor ca sa bea din sticla noastra :D ( inventam tot felul de minunatii....). Ne dadusem niste porecle  fara sa stim ce sens au: ciocrac, bulau, bucsa, stromber. Asta, ultimul, eram eu...Nu stiu de unde dreak au scos cuvantul asta, dar cred ca stiu cine a avut ideea .  Cu prima ocazie chiar am sa  cer explicatii =)) ca tare-s curios.
 Aventurile au fost multe si marunte, si cu cat cresteam cu atat se rareau. Mai tarziu  s-a desfiintat in sat meseria de "cowboss", si fiecare am cautat o meserie noua, Bineinteles ca eu am continuat aventurile si singur. Cand m-am mutat la tara, am devenit taran, Ai mei mi-au  luat iepuri, ca sa am ce face, si dupa doi ani, din 2  aveam 20.  Si ai naibi iepuri, ca erau invatati cu narav, nu mancau decat susai,si volbura. Si umblam ca nebunul sa  curat gradinile vecinilor. Daca ma plateau macar 10000 pe sacul de iarba adunat, acum  aveam ferrari :)). Problema era ca  la un moment dat nu mai aveam ce aduna. Ajunsesem sa vad o planta de susai sau de volbura, ca si cum ar fi o comoara.Si intradevar, intr-o zi,  pe niste randuri de vie, am gasit o poiana e susai..... bucurie mare. Eram asa de fericit, de ziceai ca am castigat la loterie! imi venea sa chiui nu alta...
Avand garla in spatele casei, devenisem pescar expert, 24h/24h. Pescuiam cu orice, cu oala, cu ceaunul, cu ciurul, cu perdeaua,cu strampii, cu tarna, cu sita, cu sacosa de rafie si cu mai multe inventi proprii. Eu  cu manutele mele mi-am construit  prima lanseta de alun,cu inele de sarma , cu o mulineta de flyfish si cu niste nailon de balene ....ce gaseam pe la tata. Incepusem sa ma duc la pescuit pe Putna, ca mi-e aproape. Imi faceam singur niste linii de pescuit, jos palaria. Un pescat adevarat moare de ras, dar si eu mor de ras, stiind ca prind tot ce el nu prinde cu scula lui profi: Lanseta mea de alun, o pluta facuta din varf de cocean uscat( data cu oja,sa para ca alea de la magazin), o piulita  de 3 ( ca plumburile le pierdusem cand pescuiam broaste pe garla) si un ac( daca nu mai avea tata,gaseam eu un bold,ceva). Ca momeala, foloseam orice: rame, viermi, gandaci( aia verzi di albastri care stau mereu pe izma de pe marginea garlei),boabe de porumb, de strugure,paine, mamaliga, sunca, branza, ceapa,usturoi,hrean( ca mustar nu am avut) mere,caise,gutui( crezand ca ii ramane in gat, cum imi ramanea si mie),lacuste, libelule, broaste, soparle si altele... sa fie masa completa. Recunosc ca am prins ceva. Odata  la 5 dimineata,( era intuneric) am prins o saltea, am zis ca imi rupe lanseta. Alta data am prins  una de 5 kg,  cand am vazut-o venind spre mine am zis ca e o mreana, "am sa ma laud la toti".... dar era doar o cizma.Perechea nu am gasit-o.. In rest, am prins, cioate,polesterol, broaste, pantaloni, saci de iuta, roabe, salcii; odata am avut o captura foarte mare, m-am prins de ureche.
Cu timpul deveneam si mai expert, incepusem sa prind garitze, chiscari, cleni si mrene de 4 cm. Din cand in cand mai luam si caprele cu mine(aveam 4), sa le invat sa pescuiasca, dar erau capoase, nu au vrut sa invete.
Cand nu ma duceam la pescuit, stateam acasa, si avand animale, am avut si un animal de cocos, care sarea la bataie.Eu ii dadeam de mancare, si el imi dadea aripi si unghii pe spate. La un moment dat, in loc de mancare, i-am dat un cocean de  porumb dupa creasta. Si nici nu am apucat sa-l fac ciorba... ca mi-a fost frica pe moment sa-i zic mamei, ca cocosul  se zbate ca  pestele pe uscat.... ma  gandeam ca se preface, iar eu m-am prefacut ca nimic nu s-a intamplat .
Si cum e viata la tara, incerci ca ai toate animalele posibile. Ai mei le aveau.Mai lipseau niste cai, crocodili si ceva dinozauri in rest aveam cam toate animalele. Gaini, rate, gaste, pichi, prepelite, capre,oi, porci( cred ca am avut cel mai porc porc care exista), caini, pisici, iepuri, porumbei, veverite, ciocanitori,pesti, soparle, cred ca si soareci. Dar nu in ultimul rand o vaca.  Dar ce vaca, ca de ani era mai mica, dar de statura era mai mare si mai capoasa decat mine. Si fiind noua, si neinvatata cu cireada, e clar ca e datoria mea de fost "cowboy"  sa am grija de ea.Si prima data cand ii legi lantul de gat, si crezi ca o duci la pascut, nici prin gand nu iti trece care e  adevarul. Ca nu tu o duci la pascut, ci ea te duce taras pe unde vrea,si nu ai ce sa faci.  Si ce e mai rau, ca e proasta, nu a invatat comenzile vocale. Cand strigi "huo" sau "na", nu se opreste, ci mai tare o ia la fuga..... de zici ca i-au pus cipul pe dos.Tu stai sa ii explici ce inseamna cuvintele astea, iar ea se uita ca vaca, si nu intelege nimic. Atunci trebuie sa devii un Doctor Dolittle; sa intelegi ca vaca e ca un caine antidrog. Radeti,dar eu asta am invatat. Ca plimbam vaca pe langa butucii de vie, si nu conta ca era iarba de 1 metru, sau ca era iesita de 2 zile dupa ploaie, nu conta ca e lucerna sau trifoi; nasul o ducea la butuc, de ziceai ca via e stropita cu cocaina, si ca vaca mea e Rex.
Nu v-am spus ca Joiana mea stia sa faca si magii. Odata am priponit-o de un spalier, ca aveam ceva de rezolvat in spatele unei tufe, si cand am terminat am bagat de seama ca doamna vaca disparuse, ( cred ca avea teletransport ceva) si aparuse in gradina unui vecin, ii facea inventarul la porumbul in lapte( pe gratis) . Odata am pierdut-o pe Joiana, ca eram atent la joc( jucam cutitase); si dai, si cauta vaca; si eu si unchiu-meu. Eu pe o parte, el pe alta, Am cautat toate viile pe o raza de 1 km.... vaca ioc. Ma gandeam ca s-a dus acasa, ca avea harta memorizata.Dupa 3 ore de cautari, am fost sa verific acasa. Ghici surpriza? nu era vaca. Dupa juma' de ora, vine cucuruz cu vaca, injurand ca i-a mancat sfecla si i-a stricat gradina. Si afurisita vaca, parca stia ca o cautam; ca am trecul de 3 ori pe langa gradina cucuruzului, si nu am vazut-o.Si nici teleanca nu se auzea, cred ca s-a prins vaca care e motivul pt care are troaca aia legata de gat...

Am si cateva amintiri  cu suspans... Cand mi-am facut o prastie speciala, din balon si tub de pastile, de trageam cu bob de fasole... Trageam dupa vrabii, pisici, pana intr-o buna zi, cand  trece o caruta cu fan, si unu' dormea  in varful carutei. Beleaua e ca avea pe cap o caciula din aia de par negru, si eu am crezut ca e pisica. Am tras, si de-odata a sarit unu de sub matza, injurand. 10 secunde  cu viteza fulgerului. Nici nu stiu cum am facut, stiu doar ca am inceput sa fug pe ulita de langa casa, si am sarit garla; noroc ca nu a venit dupa mine :D
Alta miniaventura cu suspans, a fost cand m-am cocotat pe gardul iepurilor, ca sa manc corcoduse. Si la coborare, vrand sa fac pe Bruce Lee, am vrut sa sar direct pe gramada de lut(care era la juma' de metru de gard). Doar ca mi s-a agatat siretul in gard, si m-am trezis cu foarte mult suuuspans, ca imi faceam masca de infrumusetare ....
Dar cea mai periculoasa, a fost cand   ma intorceam de la pescuit. Era si sora-mea cu mine.Si cum mergeam noi grabiti sa ajungem acasa, eu, mai hot, nu am vrut sa ocolesc  prea mult, si am calcat pe niste nisip umed. Nu stiu ce era, dar faza e ca intrasem pana la genunchi si tot se adancea, ziceai ca-s nisipuri miscatoare. Habar nu am cum am reusit, ca eram cu un pigior in nisip si cu unul afara,dar  eu am scos doar piciorul, papucul ramasese prizonier de razboi. Imi aduc aminte ca de frica, 3 nopti nu am domit "daca ma inghiteau nisipurile miscatoare?". Dupa cateva nopti nedormite, incepusem  sa imi imaginez ca sub nisipurile alea era o comoara ca in Ali Baba si cei 40 de hoti. Macar asa reuseam sa dorm :)))