Imi amintesc o intamplare mai veche... de inca nu eram la scoala; se facea ca ma jucam cu niste baieti... in fata portii bunica-mii... si trece un baiat pe care il cunosteam..putin. Nu stiu cum a facut el ... si ne-a convins ca daca ii dam mingea noastra, el ne aduce de acasa niste masini de jucarie... etc. Nu inteleg cum se face, dar stiam ca minte... si cum erau toti tantalaii in gasca noastra de copii .. au hotarat ei si pentru mine. Cred ca aia a fost prima data cand am inceput sa recunosc persoanele false. Deci din acel moment... prima impresie "conteaza"
Chestia curioasa este ca.... cam de fiecare data cand am avut o impresie asupra unei persoane... niciodata nu am gresit!E adevarat ca sunt extraterestru :D si cand simt ca ceva "pute" la o anumita persoana... e mai mult ca sigur ca nu am incredere in persoana respectiva! Mi sa intamplat sa nu am de ales.. si sa dau incredere unei persoane care imi "mirosea" a minciuna stricata;oricum nu am riscat nimic. Nu stiu daca e un lucru bun.. dar cand simt ca ceva nu e cum se spune.... ceva ma face sa verific!
Cand ma intrebau colegii daca Sambata ma duc la teren sa facem o partida de fotbal , aveam un singur raspuns.. "nu stiu, nu cred" pentru ca stiam ca nu ma lasa "enciclopedia" . si e adevarat ca nu am fost niciodata sa joc fotbal cu colegii. Asta era tot o incredere pe care o aveau colegii fata de mine... daca ziceam ca nu stiu... sau nu cred ei deja stiau semnificatia .Si ceea ce ziceam , asa era.
Nu am promis niciodata nimic in primul rand pentru ca is satul de aia care "promit",si nu mentin promisiunea . Detest cuvantul "promit" pentru ca e folosit fara sens.. si eu nu il pot folosi deloc... mi-e urat!. NU promit pentru ca ..cam mereu is cu capul in nori, si mi se intampla sa uit cate ceva iar atunci o fac lata!
Intrebarea era... ce este increderea??
mai este increderea ceva real? sau si increderea e tot un cuvant.... fara sens; precum alte cuvinte (te iubesc... etc.) Mai ai incredere in cineva?
Si tu stii ca acest cuvant nu s-ar fi inventat daca nu exista acest sentiment. :P
RăspundețiȘtergereExista si este real, dar din ce in ce mai putini sunt aceia in care putem avea incredere...
Si aceasta doare, duce la deznadejde, te face sa te intrebi daca MAI EXISTA...
Încep să intru şi eu în butoi de melancolie asemanător cu cel în care eşti şi tu... eşti molipsitor.
RăspundețiȘtergereE un lucru foarte bun ca nu faci promisiuni pe care sa le incacli uneori; cred totusi ca ar fi si mai bine daca uneori ai mai si promite si ti-ai tine si promisiunile.
RăspundețiȘtergere@Gabriela Elena... cred ca cine l-a inventat... a gresit adresa ;)
RăspundețiȘtergere@Iulia Mihai nu stiu in care butoi esti tu.. eu is in butoiu' cu intrebari! ;)
RăspundețiȘtergereDa, dar ideea e ca sunt momente in care un om are nevoie de o promisiune pentru a sti ca se poatea baza pe tine.
RăspundețiȘtergereCred ca in ultima vreme increderea se adapteaza: azi o ai, maine nu o mai ai, poimaine revine si tot asa. Cred ca depinde mult de la caz la caz, de persoanele implicate..Aparent este simplu sa o avem :D
RăspundețiȘtergere@Bogdan Epureanu cand omul are nevoie.... cere! si daca cere, dau! altfel nu vad sensul
RăspundețiȘtergere@Alexandra la mine nu e asa; daca este este, daca nu este nu este..... depinde de persoana.
RăspundețiȘtergereNu pot sa am incredere in tine trei zile pe saptamana, iar in celelalte trei zile sa nu am incredere
Atunci este incertitudine
Am ajuns sa nu prea mai am incredere in oameni.
RăspundețiȘtergereAm incredere in mine, in parinti si in ctiva prieteni. In ordinea asta.
Da, am cateva prietene bune in care am incredere. In barbati nu am deloc. Cel mai important e sa ai incredere in tine insuti!
RăspundețiȘtergereUrmatorul articol va fi despre motivele care-i determina pe barbati sa minta intruna. Ori sunt prea lasi ori ne iau de proaste. Mi-e teama ca ambele variante sunt valabile. Scuze de invadarea blogului, azi sunt putin(mai mult) revoltata. :P
RăspundețiȘtergere@theodora0303 eu doar in parinti mai am.... si mai sunt 2-3 persoane in care mai am incredere. inca nu am ajuns la acel punct in care sa simt nevoia de a avea incredere in altcineva
RăspundețiȘtergere@Summer de acord cu tine !!!
RăspundețiȘtergerechiar is curios sa vad ce anume ganditi voi despre barbatii astia... :))
eu recunosc ca sunt mai naiva si de multe ori inchid ochii si am incredere desi stiu ca nu-i ok, dar asa-s eu
RăspundețiȘtergere@Lilly si eu in anumite situatii... :D
RăspundețiȘtergereBlack Angel, si eu sunt de acord cu tine... increderea nu are cum sa fluctueze asa... este sau nu este...
RăspundețiȘtergereDe castigat e greu, de pierdut al naibii de usor, iar de recastigat aproape imposibil.
@Bogdan Epureanu :) :)
RăspundețiȘtergereAre şi "te iubesc" sensul lui,cu siguranţă.
RăspundețiȘtergereÎn ceea ce priveşte încrederea împărtăşesc o părere asemănătoare,eu însumi fiind o persoană destul de sceptică în general.Cuvantul "promit" încă nu l-am scos din vocabular,însă îl amintesc rar şi cu grijă,încercand să mă ţin de fiecare dată de promisiunea făcută.
Încrederea nu e un cuvant fără sens,din punctul meu de vedere,dar negreşit e mult mai puţin răspandită decat işi imagineaza majoritatea sau decat ne-am dori noi.
@Andreihappyday
RăspundețiȘtergerepentru mine cam amandoua incep sa fie doar cuvinte ... moduri de exprimare!
"te iubesc" nu este iubire, pentru ca toti o zic ... azi unei persoane si maine altei persoane.... e un fel de "Buna ziua"
faptul ca eu am aceleasi sentimente pentru o persoana; iar respectiva persoana le are fata de iubitul ei..... au nume diferite.Deci eu nu pot sa iubesc o persoana care iubeste pe altcineva!! se numeste obsesie!..Si totusi sunt aceleasi sentimente pe care le simt doi ce se iubesc! de ce?
asta e un motiv pentru care eu cuvintele "te iubesc" le vad fara sens!
si despre incredere ...la fel! Alexandra zice:"increderea se adapteaza: azi o ai, maine nu o mai ai, poimaine revine si tot asa."
pai e la fel ca dragostea.... azi e maine nu..... poimaine da... nu e sigur, deci si "increderea" e tot un cuvant in dex
Îmi permit să te întreb atunci: tu chiar nu crezi în nimic ? asta legat de încredere,
RăspundețiȘtergereiar despre "te iubesc", "te iubesc" nu este iubire,ai dreptate,este un gest...de iubire.Nu stiu de cate ori ai iubit,sau dacă ai iubit,dar atunci cand iubim simţim nevoia de a-l spune.Ai dat un exemplu: azi unei persoane,maine alteia...prin exemplul tău ai făcut să pară destul de nesemnificativă iubirea,ori teoretic nu poţi iubi azi o fată,iar pană maine să o uiţi si să te mai îndrăgosteşti şi de alta.Practic poţi,în mod cert,dar nu vei face asta cu sinceritate.
Nu stiu dacă eu vin cu un exemplu mai bun,posibil să-l consideri deplasat,dar gandeşte-te un pic: de ce oferim noi cadouri ?
@Andreihappyday
RăspundețiȘtergereincepe sa fie ca increderea in Dumnezeu.... o idee! nimeni nu l-a vazut dar toata lumea stie ca exista, si totusi asta nu ajuta cam pe nimeni, la fel ca increderea.
"te iubesc" l-am zis si eu ..unei persoane, de 2 ori, dar cum ziceam... cuvantul nu este nici 10% din ce simt, in plus nu are nici o valoare (pentru persoana respectiva) fiind din partea mea! deci pentru mine "te iubesc" nu are nici o valoare.sunt doar cuvinte, si nu exprima ceea ce simt.
Nu stiu de ce oferim cadouri, eu nu am ajuns acolo,dar cred ca din acelasi motiv